Ministerul Tineretului și Sportului

CONSOLIDAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE CONTROL PENTRU PREVENIREA FRAUDELOR CU FONDURI EUROPENE ÎN NOILE STATE MEMBRE ÎN PERIOADA 2014 - 2020

Noutăți

CONSOLIDAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE CONTROL PENTRU PREVENIREA FRAUDELOR CU FONDURI EUROPENE ÎN NOILE STATE MEMBRE ÎN PERIOADA 2014 - 2020

Analizând, pe baza datelor oficiale comunicate de autoritățile naționale cu atribuții în domeniul managementului/verificării proiectelor cu finanțare din fonduri europene, profilul situațiilor în care apar cel mai frecvent nereguli, respectiv domeniul achizițiilor publice (în stabilirea criteriilor de atribuire a contractelor), dar și a programelor operaționale în care se constată cea mai mare incidență de nereguli sau suspiciuni de fraudă, IPP (Institutul pentru Politici Publice) ne prezintă un studiu ce propune un set de măsuri orientate în special spre prevenție, astfel încât să nu repetăm aceleași erori și în exercițiul financiar 2014 – 2020.

 

O diagnoză realizată la nivel național cu privire la magnitudinea fenomenului de corecții financiare aplicate în cazul neregulilor constatate în proiectele cu finanțare din fonduri structurale derulate de beneficiarii din România în perioada 2007 – 2013, o analiză a principalelor cauze care au dus la un număr atât de mare de corecții (aproximativ 3.000), cu o valoare financiară reprezentând aproape de 1 miliard de euro și implicit la imaginea unui potențial de fraudă major cu bani europeni.

Clarificând relația dintre neregulă/corecție financiară – suspiciune de fraudă – fraudă, precum și rolul/mandatul fiecărei autorități implicate în etapele de verificare administrativă/penală a situațiilor considerate a fi potențiale fraude împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, studiul face apel și la exemplele altor state membre (Bulgaria, Croația și Ungaria) pentru a explica traseul unei sesizări de fraudă, dar și pentru a întări necesitatea de a crește capacitatea instituțională de detectare timpurie a potențialului de fraudă și de delimitare clară a situațiilor de nereguli reprezentând erori administrative neintenționate în managementul proiectelor și suspiciunile de fraudă.

Concluziile propuse prin studiu de către IPP (Institutul pentru Politici Publice), vizează 5 direcții majore, respectiv:

– întărirea capacității de coordonare/conclucrare între toate structurile de control, mai ales a celor care acționează la prima linie de control în relație cu beneficiarii,
– asumarea obiectivului politic național de prevenire a situațiilor de nereguli sancționate prin corecții financiare și fraude prin însărcinarea Ministerului Finanțelor Publice cu prerogative în această direcție,
– întărirea capacității OLAF România de acționa preventiv prin dezvoltarea unei divizii specializate în analize și propuneri de politică publică,
– creșterea transparenței la toate nivelurile de management cu privire la proiectele implementate cu fonduri externe nerambursabile,
– încurajarea schimburilor de experiență/informații între structurile publice, dar și între cele ale societății civile din statele membre UE și între acestea și OLAF
Materialul este realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene Hercule Programme III (2014-2020), program implementat de către Comisia Europeană și a fost creat pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Pentru mai multe informații vă rugăm accesați:
www.ipp.ro.